Anunțuri Utile

Anunt IMPORTANT

www.ocjr.ro este singurul site oficial al Federaţiei ORDINUL CONSILIERILOR JURIDICI DIN ROMÂNIA – O.C.J.R (cu denumirea iniţială, în perioada 2004-2010, Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România- U.C.C.J.R).
Precizăm că site-ul www.ccj.ro nu aparţine O.C.J.R. conţine informaţii caduce atât cu privire la denumirea şi activitatea O.C.J.R, cât şi cu privire la Tabloul national al consilierilor juridici.
Pentru detalii şi informaţii legate de organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic la nivelul judeţelor, vă rugăm accesaţi datele de contact ale Colegiilor membre.

Liber la cheltuit bani publici fara limite pentru consultanta si reprezentare juridica. Proiect PSD – PNL, votat in Senat

Senatul a adoptat miercuri in plen o propunere legislativa prin care institutiile publice vor avea posibilitatea sa achizitioneze fara nici o restrictie servicii de consultanta, asistenta si reprezentare juridica, transmite Agerpres.

Proiectul comun PSDPNL abroga restrictiile existente inca din 2012.

Propunerea legislativa abroga din OUG 26/2012 articolul care limita posibilitatea achizitionarii serviciilor juridice de consultanta, asistenta si/sau de reprezentare pentru autoritatile si institutiile publice ale administratiei publice centrale si locale care au in structura organizatorica personal propriu de specialitate juridica.

OUG 26/2012 permitea achizitionarea acestor servicii doar in “situatii temeinic justificate”.

Practic, daca legea va intra in vigoare, orice minister, primarie sau agentie va putea cheltui orice suma pentru consultanta si servicii juridice, chiar daca are propriul departament juridic. Istoria recenta a aratat ca multe institutii publice au cheltuit sume exorbitante pentru aceste servicii.

USR a votat impotriva proiectului. Senatorul George Dirca a explicat votul impotriva al reprezentantilor formatiunii, argumentand ca actul normativ ar ingreuna accesul la justitie. “Mi-e teama ca aceasta propunere legislativa va face ca departamentele juridice din cadrul institutiilor sa dispara si astfel institutiile sa poata risipi bani pe ore de consultanta acordate la preturi exorbitante. Prin astfel de modificari se ingreuneaza accesul la justitie”, a afirmat, in plen, George Dirca, citat de Agerpres.

NICOLAE VALENTIN TRUȚAN – În loc să mergem spre mai bine, spre o democrație reală, noi regresăm, noi mergem înapoi

Domnule  președinte,  care credeți  că este interesul promovării proiectului legislativ înregistrat la Senatul României sub numărul B 530/2020 în aceste momente și într-o procedură de  urgență? Având în vedere că și dvs. aveți un proiect  legislativ care nu a fost finalizat și adoptat până la această dată, privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic?

Din păcate, acest proiect B530/2020, înaintat în procedură de urgență legislativă la Senat, clar că are un interes ascuns, maschează interesele unor case de avocatură care doresc să intre într-un mod mai puțin legal în segmentul serviciilor juridice de la instituțiile publice.

Din expunerea de  motive care stau la baza acestui proiect, la finalul lor, spre exemplu, ca să  susțin ce am afirmat anterior, se observă că se solicită procedura de  urgență în dezbaterea  proiectului respectiv.

Nici undeva în  cuprinsul  expunerii de motive  nu apare o  justificare a  urgenței.

Este clar că există un interes și anume ca  foarte puțini să afle despre acest proiect și de asemenea  el să treacă rapid spre a servi ulterior unor grupuri de interese de regulă abonate la banul public.

Fără  doar și poate, prin proiectul  respectiv, inițiatorii au interes propriu în susținerea și trecerea acestui proiect legislativ B 530/2020 la Senat, de altfel unii dintre inițiatori sunt de  profesie avocați și  alții susțin interesele acestora.

Pentru a nu fi interpretat eronat poziționarea mea față de acest proiect B530/2020 doresc să îmi precizez foarte clar poziția, personal nu am nimic împotriva profesiei de avocat, însă înainte de toate  respect atât  profesia de consilier  juridic cât și instituțiile statului,  cu un respect deosebit față de toți consilierii juridici care prin profesia lor protejează interesele statului.

Acesta este  motivul pentru care nu sunt de acord cu  acest proiect  legislativ  care dorește să permită accesul unor avocați,  fără o fundamentare, fără o  temeinicie, la contractele de  servicii juridice ce urmează a fi externalizate.

Prin comparație, se prea poate ca proiectul legislativ Pl-x nr. 235/2019 privind reglementarea organizării și exercitarii profesiei de consilier juridic să fi fost respins în genere tocmai pentru a fi avute în vedere alte interese cum ar fi cele mai sus expuse și pentru a permite unei categorii de apărători ai dreptului să aibă acces mai ușor la serviciile juridice din cadrul instituțiilor publice ( deși în organigrama de funcționare a instituțiilor publice la servicii juridice sunt menționați consilierii juridici ) .

Ne  puteți  spune,  din ce vă aduceți aminte, ce a condus la apariția acestui articol 1 în cadrul ordonanței de urgență nr.  26 din 2012, care a fost conjunctura, în acel moment, în anul 2012?  Să  vedem prin comparație ce s-ar fi schimbat în anul  2020?

Dacă ne raportăm la expunerea de motive care stă la baza proiectului legislativ B 530/2020 de la Senatul României, pot să afirm faptul că prin aceste motive doar s-a  încercat să  se creeze o  aparență  de legalitate, pentru că  dacă se ia  fiecare motiv  în parte se observă faptul  că motivele invocate în susținerea proiectului legislativ nu  au  nici o legătură  cu  realitatea, cu situațiile economico –  financiare de  la vremea respectivă și  de  la vremea  prezentă.

Referitor la motivul, citez  ”apreciind faptul  că  sunt depășite circumstanțele economico-financiare ale anului 2012, care au condus și impus astfel  cum  este reliefat și în nota de fundamentare a acestei Ordonanțe de urgență, la  instituirea  unei astfel de  măsuri menite a reduce cheltuielile din  bugetul  de stat, pe această  activitate.”

Motivul respectiv în  totalitatea sa este lipsit de o ancorare în realitate prin raportare la cele două perioade invocate.

Actuala conjunctură,  datorită pandemiei, a sistemului  economic grav afectat, a generat foarte mari convulsii și  ceea ce este și mai delicat  este faptul  că nu  se știe   cât timp  va continua această gravă stare.

În opinia  mea,  raportat la ce a fost prezentat în presa scrisă și la radio – tv., această criză  este considerată ca fiind cea  mai  gravă criză economică  de după  război încoace.

În concluzie,  sub nici o formă acest motiv, invocat de către inițiatori nu poate fi considerat unul fundamentat, cât despre afirmația că  ”acum este mai rentabil  financiar” ca să  se modifice OUG 26/2012  nici vorbă!

Mai mult decât atât,  afirm fundamentat faptul că la art. 1, alineatul 2 și 3 din OUG 26/2002 în vigoare,  se  prevede că  se  pot externaliza serviciile juridice , dar cu  o condiție: ele să fie bine fundamentate, să  fie temeinice.  Din moment ce și actualul cadru normativ permite externalizarea serviciilor juridice dar cu o fundamentare unde este logica de abrogare.  Răspunsul este unul simplu. Nu există logică, există interese.

Citeste tot articolul aici

Înțeleg că  articolul  1 a fost aprobat atunci, în urma unor controale efectuate de curtea de conturi,  care au reliefat drenarea fondurilor publice către casele de avocatură. Abrogarea lui  ar putea duce, din  nou, la apariția acestui fenomen?

Fără  doar și poate. Conducătorii instituțiilor publice sunt persoane  puse politic. Gândiți-vă că ei își vor pune case de avocatură cu  care au interese și unde în spate vor fi înțelegeri.  În loc să mergem spre  mai  bine,  spre o  democrație reală, noi  regresăm, noi mergem înapoi. Din punctul meu de vedere, un astfel  de  proiect  nici nu  avea de ce să intre în discuții. Faptul că el  a  intrat,  că  s-a cerut dezbaterea în procedură  de  urgență, arată  clar că  se dorește să  treacă repede, pentru a apăra anumite interese, și pentru a intra în finanțele sistemului public.

Am înțeles.  Acum  mă gândeam și la partea de responsabilitate pe care o  are  un  consilier  juridic, comparativ cu o  casă  de avocatură,  care este angajată  de către  o instituție publică. Cred că nu  există, în momentul  de față, o legislație care să poată  să  dea o  siguranță pe serviciile  unei  case de avocatură.

Vreau să  vă  spun că  este încă un punct de vedere care susține, o  dată în plus, că acest proiect trebuie scos din dezbatere sau respins. Și o să  motivez de ce. În timp ce consilierul  juridic, având contract de muncă  sau decizie de  numire în instituțiile  publice, el  răspunde conform cadrului legal în vigoare,  administrativ, contravențional,  pecuniar, chiar și penal pentru activitatea lui juridică.

În timp ce avocatul emite doar  opinii în apărările sale, și avocatul nu poate să  fie tras la răspundere pentru ceea ce face, ceea ce, situație care defavorizează  siguranța instituției publice.

Cu  atât  mai mult înțeleg că nu  există  în momentul  de față un plan tarifar  pentru serviciile juridice care ar  putea fi  oferite de  o casă de avocatură. Una e să  aperi pentru o  amendă  contravențională, alta e să  aperi într-un proces internațional un litigiu complex. Nu există nicăieri, undeva…  se  poate plăti o sumă la discreția conducătorului instituției.

Este suficient să  verificați presa scrisă și  televizată și  să observați  câte case de avocatură  au   ajuns  în dosare penale  și  unele chiar condamnate pentru abuzuri  de acest gen. Supratarifări,  cu  sume enorme, exorbitante.  De aceea spun, avem  destule  exemple negative care arată  cât de rău a fost ca  să nu se mai permită așa ceva.

Din punctul  de vedere al legislației care îi privește  pe consilierii juridici cum stăm, în ceea ce  înseamnă punerea în legătură  cu axul  comunitar? Adică legislația europeană privind consilierii juridici, nu  am ajuns să o updatăm?

Din păcate nu încă, deși am încercat în repetate rânduri, dea lungul mai multor ani, chiar și în prezent prin diverse proiecte legislative să obținem un cadru legal de organizare și exercitare a profesiei de consilier juridic precum este organizată profesia la nivel european, însă am  fost  la mâna discreționară  a parlamentarilor mai ales a celor de profesie avocat, pe care nu  doar că nu i-a  interesat organizarea celui mai mare corp profesional din lumea dreptului dar au avut grijă să respect o mai veche zicală  ”dezbină  și cucerește” . Atât timp cât  au menținut dezbinată  această profesie, și-au permis să  aibă  acces în instituții publice, au găsit vulnerabilități, pe care ei le-au exploatat din plin. Este și motivul pentru care, de altfel, nu  se dorește o reglementare a profesiei de consilier juridic.

Pentru cei care nu știu menționez faptul că este o  situație total  atipică,  cel mai  mare corp profesional de consilieri juridici, care sunt de aproximativ  de trei, patru ori mai mulți decât avocații, să nu  aibă  o reglementare clară în momentul  de față.

Este suficient să menționez faptul că funcționarea legală a tuturor instituțiilor statului este asigurată de către consilierii juridici, de la Parlament, Guvern, Ministere, Prefecturi, Consilii Județene, Consilii Locale, Unități Administrativ Teritoriale, toate instituțiile deconcentrate, societăți comerciale, cu un număr ce variază între 80.000 și 120.000 de consilieri juridici la nivelul României, posturile ocupate de aceștia în instituțiile publice fiind de mare răspundere, în general în organigrama instituțiilor fiind imediat în subordinea conducerii instituțiilor.  Cu toate acestea această profesie în continuare este tratată ca pe ” cenușăreasa profesiilor juridice ” De ce  oare?

Răspunsul  este unul  singur,  clar, pentru că  parlamentarii care ne  reprezintă țara aveau  alte  interese. Adică nu interesele poporului…. Dacă ne mai  gândim și la faptul  că domnul Robert Cazanciuc a fost  și ministru de justiție, atunci nu ne mai miră nimic. Domnia sa trebuia să fie o persoană  care să fie neutră și care să  se asigure că  sistemul funcționează.  Dar realitatea este alta – din contră, comportamentul  domniei sale a indignat cel mai mare corp profesional din lumea dreptului prin deciziile pe care domnia sa le-a luat, în totală  contradicție cu  cadrul normativ, cu profesia,  cu interesul statului.  Așa ceva nu se mai poate! În alte state, pentru astfel de abateri, ar fi  fost sancționat în modul cel mai clar.

Ați vorbit despre alte state… Noi mergem după  modelul francez pe partea de  justiție… La francezi  cum  este așezat sistemul,  în ceea ce  privește consilierii juridici?

Da, într-adevăr,  România, ca și  sistem legislativ funcționează după modelul francez. Și în Franța s-au lovit de  problemele cu  care  ne confruntăm noi  și  anume cu o  suprapunere a serviciilor juridice, pentru că societățile comerciale, de exemplu, în genere, sunt reprezentate atât de consilierii juridici cât și de avocați. Și  acolo  au  fost tensiuni, și  acolo  au  fost suprapuneri, numai că  francezii, la  un moment dat, au spus stop și au unificat profesia.  După  unificarea  profesiei  au avut de ales: cel care a lucrat  pe  instituții publice a rămas avocat de  întreprindere, dar avocat, celălalt avocat pe celelalte domenii. Deci și-au  reglementat problema și statul a fost  protejat mai  departe. Pe când la noi nu, nu se face niciun pas, în niciun sens, nu suntem lăsați să ne reglementăm profesia după modelul european cel mai asemănător cu noi, suntem menținuți în exercitarea profesiei cu o reglementare depășită de mult, cu multe lacune și ce este cel mai grav cu expunerea instituțiilor publice la riscuri mari datorită unora ca domnul Robert Cazanciuc care nu este interesat să funcționeze bine sistemul juridic în România. Profesia de consilier juridic fiind una reglementată și integrată în sistemul de justiție românesc, recunoscută însă menținută în obscuritate.

În respingerea ultimilor 3 proiecte legislative prin care s-a urmărit reglementarea profesiei de consilier juridic,  nu a existat  rațiune ci, pur  și  simplu, doar  interes. Ultima inițiativă legislativă în acest sens fiind Pl-x nr. 235/2019 prin care sa încercat o actualizare a  legii 514/2003, privind  organizarea  și  exercitarea profesiei  de consilier  juridic…  proiect  inițiată de 11 deputați de  la PSD.

Ca  o  culme  a  ironiei în momentul în care  proiectul legislativ  a ajuns la comisiile unde erau inițiatorii, toți inițiatorii  l-au  respins.

Unde este logica și morala,  dacă  inițiatorul   depune proiectul de inițiativă iar când ajunge la el, îl respinge! Este foarte clar, nu există logică, nu există morală, există doar un singur lucru INTERES PERSONAL SAU DE GRUP.

Pentru a nu lăsa loc de interpretare, nu toți parlamentarii de regulă avocați sunt precum inițiatorii de mai sus, nu mai sunt și unii cu caracter, însă aceștia sunt minoritari astfel că nu au șanse să aibă un cuvânt de spus.

O  ultimă întrebare.  Cum va reacționa Organizația Consilierilor Juridici?… Și  să  sperăm  că nu  se va aproba acest  proiect de  lege. Pentru că  am văzut diverse  luări  de  poziții privind inclusiv o  grevă a consilierilor juridici.

Înainte de a  răspunde  la această întrebare,  cu permisiunea dvs., aș  vrea să mai clarific  un mic  lucru.

În momentul în care am  observat acest proiect de  lege B530/2020 , am  reacționat democratic, ne-am  exprimat  poziția prin care am  motivat de ce solicităm  respingerea.

La doar o  zi  după  ce am  expus comunicatul, UNBR-ul a transmis un comunicat care a fost publicat în  publicația juridică    ”ClujJust  .

Comunicatul UNBR-ului a fost tendențios.  În  primul rând titlul
dat articolului ”Scandal între Ordinul Consilierilor Juridici și UNBR de la un proiect de lege inițiat de Cazanciuc și Fenechiu”

Doresc pe această cale să precizez faptul că Ordinul Cosilierilor Juridici din România nu este în scandal cu U.N.B.R..

Era normal ca cei din conducerea acestei publicații să solicite și punctul nostru de vedere, nu au făcut-o deloc, deoarece aveau interes să manipuleze cititorii publicației, expunând o poziție ce nu ne aparține.

Un alt aspect ce comportă serioase semne de întrebare este acela că acel comunicat al UNBR nu a fost asumat de nici o persoană.

Referitor la conținutul comunicatului UNBR, citez :

”Considerăm  că  demersul legislativ reprezintă o  modificare reparatorie necesară  față  de reglementarea din  ONG 26/2012, vădit  neconstituțională.”

Ne exprimăm opinia că  este total  neconformă  cu  realitatea juridică și  cu  buna credință, această  afirmație, în primul rând pentru faptul  că o instituție de înalți specialiști în drept nu pot formula astfel  de afirmații, și anume că  actul  normativ  propus spre schimbare este vădit neconstituțional.

Din 2012 până în prezent nu a existat  nici un demers sau un rezultat pozitiv care să  confirme faptul  că prevederile în vigoare sunt neconstituționale. Iar a susține  o modificare  legislativă bazată  doar  pe  o prezumție,  descalifică profesional pe  oricine  o face indiferent de funcție, sau pregătire profesională.

Și acum  mă  reîntorc  la  întrebarea dvs.

Da, într-adevăr,  avem  de gând să  facem, la  nivel  de țară mai multe tipuri de acțiuni legale, mergând  până la a face grevă, pentru a arăta susținerea față  de  interesul  statului, și în același  timp  să  scoatem la  lumină aceste jocuri murdare care, din păcate,  slăbesc  puterea statului și care expun la pierderea locurilor de muncă a consilierilor juridici.

În momentul de față, Ordinul Consilierilor Juridici are peste 90% din consilierii juridici din țară. Cu  riscul pentru cei în cauză să ajungem să  arătăm ”cu  degetul” spre cei  care fac astfel  de demersuri în dauna statului.

Mesajul meu personal este de susținere pentru consilierii juridici și pentru apărarea interesului  statului. În continuare trebuie să veghem la siguranța statului,  a banului public, la siguranța locurilor de muncă  ale consilierilor  juridici.

Închei prin a transmite sănătate, înțelepciune și putere de muncă tuturora.

Domnule Președinte, mulțumesc mult de tot. Suntem aici, păstrăm legătura, vă  așteptăm în continuare opiniile.

Consilierii juridici critică angajarea avocaților de către instituții.

Miercuri, 23 septembrie 2020, Uniunea Națională a Barourilor din România a dat publicității următoarele, potrivit unui comunicat:

„Uniunea Națională a Barourilor din România a luat act de comunicatul Ordinului Consilierilor Juridici din România față de propunerea legislativă pentru abrogarea art. 1 din OUG 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative. Dispoziția prevede că autoritățile și instituțiile publice pot achiziționa servicii juridice numai în situații temeinic justificate, atunci când acestea nu pot fi asigurate de către juriștii angajați.

Considerăm că demersul legislativ reprezintă o modificare reparatorie necesară față de reglementarea din OUG 26/2012, vădit neconstituțională, prin care este îngrădit dreptul la avocat, garantat în art. 24 din Constituție.

Dispoziția din art. 1 a OUG 26/2020 încalcă dreptul fundamental al oricărei persoane fizice sau juridice de a fi apărată prin avocat. Inițiativa legislativă trebuie înțeleasă și acceptată ca o normalizare a situației de fapt și de drept prin aplicarea dispozițiilor constituționale.

În practică s-a dovedit că, de cele mai multe ori, complexitatea cauzelor juridice în care sunt implicate autoritățile și instituțiile publice impune echipe specializate de avocați și de juriști, cu multiple competențe. De aceea, considerăm că proiectul presupune colaborarea avocaților cu consilierii juridici și nicidecum un atac asupra acestora.”

***

Potrivit unui comunicat al Ordinului Consilierilor Juridici din România, semnat de către președintele Nicolae Valentin Tuțan, comunicat dat publicității de luju.ro, inițiativa legislativă a senatorilor Robert Cazanciuc și Daniel Fenechiu, în principal, privind posibilitatea angajării avocaților de către instituțiile publice este îndreptată împotriva profesiei de consilier juridic și a bunei gestionări a banului public.

Iată textul integral al comunicatului:

„ORDINULUI CONSILIERILOR JURIDICI DIN ROMANIA, organizatie reprezentativa a celui mai mare corp profesional din domeniul dreptului, isi exprima nemultumirea si indignarea fata de un proiect de lege care pare croit impotriva profesiei de consilier juridic si a bunei gestionari a fondurilor publice.

Potrivit art. I din OUG nr. 26/2012, autoritatile si institutiile publice ale administratiei publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si regiile autonome care au in structura organizatorica personal propriu de specialitate juridica nu pot achizitiona servicii juridice de consultanta, de asistenta si/sau de reprezentare. Masura a fost necesara in momentul adoptarii, avand in vedere, printre altele, neregularitatile constatate de Curtea de Conturi cu privire la anumite zone de utilizare a fondurilor publice. Totusi, prin exceptie, ordonanta de urgenta la care ne referim asigura autoritatilor si institutiilor publice posibilitatea de a achizitiona servicii juridice de consultanta, de asistenta si/sau de reprezentare in situatii temeinic justificat, atunci cand acestea nu se pot asigura de catre personalul de specialitate juridica angajat.

Cu toate acestea, autorii initiativei legislative apreciaza ca interdictia instituita de art. I trebuie abrogata prin propunerea legislativa inregistrata la Senat sub nr. B 530/2020.

Ordinul Consilierilor Juridici din Romania considera ca aceasta propunere legislativa trebuie respinsa intrucat argumentele retinute de initiatori in expunerea de motive sunt complet nejustificate.

Astfel, este absurd sa se sustina ca nu mai este nevoie de asemenea interdictii in cheltuirea banului public pentru ca ar fi depasite circumstantele economico-financiare ale anului 2012 care au impus reducerea cheltuielile din bugetul de stat, in contextul in care ne aflam in plina pandemie Covid -19, cu efecte dezastruoase din punct de vedere economic, cel putin la fel de grave precum cele produse de criza economica din 2008-2013.

Desi initiatorii sustin ca abrogarea art. I din OUG nr. 26/2012 este menita a reduce cheltuielile din bugetul de stat pentru aceasta activitate, este evident ca, in realitate, prin externalizarea serviciilor juridice, cresc necontrolat costurile pentru institutiile publice, deoarece, pe langa salariile consilierilor juridici din institutiile publice, mai trebuie platite si onorariile caselor de avocatura, in cele mai multe cazuri in cuantumuri cu mult peste sumele alocate pentru salarizarea consilierilor juridici.

Practic, prin aceste proiect de lege se deschide cale contractarii unor servicii juridice externe fara niciun fel de control, dupa bunul plac al conducatorilor institutiilor publice.

Pe de alta parte, este clar ca initiatorii doresc sa elimine temeiul legal in baza caruia Curtea de Conturi a constatat in mai multe randuri, in cadrul controalelor efectuate, ca banul public a fost cheltuit nejustificat, cu incalcarea prevederilor OUG nr. 26/2012, prin achizitionarea de servicii juridice externe, in conditiile in care institutiile publice in cauza beneficiau de structuri juridice interne suficient specializate.

Apreciem, de asemenea, ca si celelalte argumente din expunerea de motive sunt nefondate si rupte de realitate. La nivelul mai multor autoritati si institutiilor publice din Romania exista, intr-adevar, deficit de personal specializat in domeniul juridic. Dar solutia rezolvarii acestei situatii nu este aceea a externalizarii serviciilor juridice in orice circumstanta, prin cheltuirea unor sume exorbitante din fondurile publice, ci cresterea numarului consilierilor juridici care formeaza structurile/departamentele juridice din cadrul institutiilor si autoritatilor publice, precum si salarizare corespunzatoare a acestora, in concordanta cu importanta si complexitatea activitatii pe care o desfasoara.

Daca initiatorii proiectului de lege ar fi binevoit sa realizeze o analiza si un studiu de impact, ar fi putut constata ca extinderea si intarirea departamentelor/structurilor juridice din cadrul institutiilor publice, prin cresterea numarului de consilieri juridici si diversificarea gradului de specializare a acestora, reprezinta modalitati mult mai economice si mai eficiente, atat pentru desfasurarea activitatii juridice, cat si pentru gestionarea banului public.

Consilierul juridic are ca misiune asigurarea apararii drepturilor si intereselor legitime ale statului, ale institutiilor publice si ale celorlalte persoane juridice de drept public sau privat, fiind, astfel, un participant activ la asigurarea legalitatii si infaptuirea justitiei. In acest moment, profesia de consilier juridic este reglementata de o lege lacunara si depasita, adoptata inainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, o reglementare care nu este adaptata actualelor conditii economice si sociale. In ciuda numeroaselor solicitari si demersuri pe care le-am realizat in ultimii 15 de ani pentru a moderniza aceasta lege si o alinia la cerintele pietei muncii, ne-am lovit de refuzul decidentilor ca de un zid. De aceea, consideram ca printre prioritatile parlamentarilor romani ar trebui sa se regaseasca, de exemplu, modificarea Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic si nu proiecte menite sa contribuie la risipirea banului public.

Mentionam ca propunerea legislativa cu privire la care intelegem sa ne exprimam protestul are in vedere abrogarea articolului I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2012 privind unele masuri de reducere a cheltuielilor publice si intarirea disciplinei financiare si de modificare si completare a unor acte normative” si este inregistrata la Senat sub nr. B 530/2020, avandu-i ca initiatori pe: Cazanciuc Robert-Marius – senator PSD; Fenechiu Catalin-Daniel – senator PNL; Pauliuc Nicoleta – senator PNL; Preda Radu-Cosmin – senator PSD.”

Sursa: https://www.juridice.ro/

PROTESTUL CONSILIERILOR JURIDICI

Senatorii Robert Cazanciuc si Daniel Fenechiu, blamati pentru legea care leaga avocatii de banul public. Ordinul Consilierilor Juridici din Romania condamna proiectul: „Pare croit impotriva profesiei de consilier juridic si a bunei gestionari a fondurilor publice. Este absurd sa se sustina ca nu mai este nevoie de asemenea interdictii in cheltuirea banului public pentru ca ar fi depasite circumstantele economico-financiare ale anului 2012”

Profesia de consilier juridic continua sa fie una dintre cele mai izolate profesii ale Dreptului din Romania. Ordinul Consilierilor Juridici din Romania condus de Valentin Trutan condamna initiativa legislativa a doi parlamentari cunoscuti si reclama ca demersul acestora are ca efect majorarea necontrolata a costurilor pentru institutiile publice prin plata nu doar a salariilor consilierilor juridici din aceste institutii, ci si prin plata onorariilor caselor de avocatura.

 

Concret, intr-un comunicat de presa remis Lumea Justitiei, presedintele Ordinului Consilierilor Juridici din Romania Valentin Trutan critica proiectul de lege initiat de senatorii Robert Cazanciuc (PSD) si Daniel Fenechiu (PNL) care vizeaza modificarea art. 1 din OUG nr. 26/2012 privind unele masuri de reducere a cheltuielilor publice si intarirea disciplinei financiare si de modificare si completare a unor acte normative, in sensul abrogarii primului articol.

Vorbim despre articolul din Ordonanta de urgenta care permite autoritatilor si institutiilor publice sa achizitioneze servicii juridice de consultanta, de asistenta si/sau de reprezentare in situatii temeinic justificat, atunci cand acestea nu se pot asigura de catre personalul de specialitate juridica angajat.

Presedintele Valentin Trutan: „Se deschide cale contractarii unor servicii juridice externe fara niciun fel de control, dupa bunul plac al conducatorilor institutiilor publice”

Or, arata Valentin Trutan in comunicatul transmis, „autorii initiativei legislative apreciaza ca interdictia instituita de art. I trebuie abrogata prin propunerea legislativa inregistrata la Senat sub nr. B 530/2020” motivand canu mai este nevoie de asemenea interdictii in cheltuirea banului public pentru ca ar fi depasite circumstantele economico-financiare ale anului 2012 care au impus reducerea cheltuielile din bugetul de stat”. Aceasta desi, precizeaza presedintele Ordinului Consilierilor Juridici, „ne aflam in plina pandemie Covid -19, cu efecte dezastruoase din punct de vedere economic, cel putin la fel de grave precum cele produse de criza economica din 2008-2013”.

In opinia presedintelui Ordinului Consilierilor Juridici, este evident ca, in realitate, prin externalizarea serviciilor juridice, cresc necontrolat costurile pentru institutiile publice, deoarece, pe langa salariile consilierilor juridici din institutiile publice, mai trebuie platite si onorariile caselor de avocatura, in cele mai multe cazuri in cuantumuri cu mult peste sumele alocate pentru salarizarea consilierilor juridici”.

Redam in continuare comunicatul Ordinului Consilierilor Juridici din Romania:

PROIECT DE LEGE INDREPTAT IMPOTRIVA PROFESIEI DE CONSILIER JURIDIC SI A BUNEI GESTIONARI A BANULUI PUBLIC

ORDINULUI CONSILIERILOR JURIDICI DIN ROMANIA, organizatie reprezentativa a celui mai mare corp profesional din domeniul dreptului, isi exprima nemultumirea si indignarea fata de un proiect de lege care pare croit impotriva profesiei de consilier juridic si a bunei gestionari a fondurilor publice.

Potrivit art. I din OUG nr. 26/2012, autoritatile si institutiile publice ale administratiei publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si regiile autonome care au in structura organizatorica personal propriu de specialitate juridica nu pot achizitiona servicii juridice de consultanta, de asistenta si/sau de reprezentare. Masura a fost necesara in momentul adoptarii, avand in vedere, printre altele, neregularitatile constatate de Curtea de Conturi cu privire la anumite zone de utilizare a fondurilor publice. Totusi, prin exceptie, ordonanta de urgenta la care ne referim asigura autoritatilor si institutiilor publice posibilitatea de a achizitiona servicii juridice de consultanta, de asistenta si/sau de reprezentare in situatii temeinic justificat, atunci cand acestea nu se pot asigura de catre personalul de specialitate juridica angajat.

Cu toate acestea, autorii initiativei legislative apreciaza ca interdictia instituita de art. I trebuie abrogata prin propunerea legislativa inregistrata la Senat sub nr. B 530/2020

Ordinul Consilierilor Juridici din Romania considera ca aceasta propunere legislativa trebuie respinsa intrucat argumentele retinute de initiatori in expunerea de motive sunt complet nejustificate.

Astfel, este absurd sa se sustina ca nu mai este nevoie de asemenea interdictii in cheltuirea banului public pentru ca ar fi depasite circumstantele economico-financiare ale anului 2012 care au impus reducerea cheltuielile din bugetul de stat, in contextul in care ne aflam in plina pandemie Covid -19, cu efecte dezastruoase din punct de vedere economic, cel putin la fel de grave precum cele produse de criza economica din 2008-2013.

Desi initiatorii sustin ca abrogarea art. I din OUG nr. 26/2012 este menita a reduce cheltuielile din bugetul de stat pentru aceasta activitate, este evident ca, in realitate, prin externalizarea serviciilor juridice, cresc necontrolat costurile pentru institutiile publice, deoarece, pe langa salariile consilierilor juridici din institutiile publice, mai trebuie platite si onorariile caselor de avocatura, in cele mai multe cazuri in cuantumuri cu mult peste sumele alocate pentru salarizarea consilierilor juridici.

Practic, prin aceste proiect de lege se deschide cale contractarii unor servicii juridice externe fara niciun fel de control, dupa bunul plac al conducatorilor institutiilor publice.

Pe de alta parte, este clar ca initiatorii doresc sa elimine temeiul legal in baza caruia Curtea de Conturi a constatat in mai multe randuri, in cadrul controalelor efectuate, ca banul public a fost cheltuit nejustificat, cu incalcarea prevederilor OUG nr. 26/2012, prin achizitionarea de servicii juridice externe, in conditiile in care institutiile publice in cauza beneficiau de structuri juridice interne suficient specializate.

Apreciem, de asemenea, ca si celelalte argumente din expunerea de motive sunt nefondate si rupte de realitate. La nivelul mai multor autoritati si institutiilor publice din Romania exista, intr-adevar, deficit de personal specializat in domeniul juridic. Dar solutia rezolvarii acestei situatii nu este aceea a externalizarii serviciilor juridice in orice circumstanta, prin cheltuirea unor sume exorbitante din fondurile publice, ci cresterea numarului consilierilor juridici care formeaza structurile/departamentele juridice din cadrul institutiilor si autoritatilor publice, precum si salarizare corespunzatoare a acestora, in concordanta cu importanta si complexitatea activitatii pe care o desfasoara.

Daca initiatorii proiectului de lege ar fi binevoit sa realizeze o analiza si un studiu de impact, ar fi putut constata ca extinderea si intarirea departamentelor/structurilor juridice din cadrul institutiilor publice, prin cresterea numarului de consilieri juridici si diversificarea gradului de specializare a acestora, reprezinta modalitati mult mai economice si mai eficiente, atat pentru desfasurarea activitatii juridice, cat si pentru gestionarea banului public.

Consilierul juridic are ca misiune asigurarea apararii drepturilor si intereselor legitime ale statului, ale institutiilor publice si ale celorlalte persoane juridice de drept public sau privat, fiind, astfel, un participant activ la asigurarea legalitatii si infaptuirea justitiei. In acest moment, profesia de consilier juridic este reglementata de o lege lacunara si depasita, adoptata inainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, o reglementare care nu este adaptata actualelor conditii economice si sociale. In ciuda numeroaselor solicitari si demersuri pe care le-am realizat in ultimii 15 de ani pentru a moderniza aceasta lege si o alinia la cerintele pietei muncii, ne-am lovit de refuzul decidentilor ca de un zid. De aceea, consideram ca printre prioritatile parlamentarilor romani ar trebui sa se regaseasca, de exemplu, modificarea Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic si nu proiecte menite sa contribuie la risipirea banului public.

Mentionam ca propunerea legislativa cu privire la care intelegem sa ne exprimam protestul are in vedere abrogarea articolului I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2012 privind unele masuri de reducere a cheltuielilor publice si intarirea disciplinei financiare si de modificare si completare a unor acte normative” si este inregistrata la Senat sub nr. B 530/2020, avandu-i ca initiatori pe: Cazanciuc Robert-Marius – senator PSD; Fenechiu Catalin-Daniel – senator PNL; Pauliuc Nicoleta – senator PNL; Preda Radu-Cosmin – senator PSD.

Presedinte Ordinul Consilierilor Juridici din Romania

Consilier juridic

Valentin TRUTAN”

Sursa: https://www.luju.ro

COMUNICAT DE PRESĂ – PROIECT DE LEGE ÎNDREPTAT ÎMPOTRIVA PROFESIEI DE CONSILIER JURIDIC ȘI A BUNEI GESTIONĂRI A BANULUI PUBLIC

ORDINUL CONSILIERILOR JURIDICI DIN ROMÂNIA, organizație reprezentativă a celui mai mare corp profesional din domeniul dreptului, își exprimă nemulțumirea și indignarea față de un proiect de lege care pare croit împotriva profesiei de consilier juridic și a bunei gestionări a fondurilor publice.

Potrivit art. I din OUG nr. 26/2012, autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi regiile autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziţiona servicii juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare. Măsura a fost necesară în momentul adoptării, având în vedere, printre altele, neregularităţile constatate de Curtea de Conturi cu privire la anumite zone de utilizare a fondurilor publice. Totuși, prin excepție, ordonanța de urgență la cere ne referim asigură autorităților și instituțiilor publice posibilitatea de a achiziţiona servicii juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare în situaţii temeinic justificat, atunci când acestea nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat.

Cu toate acestea, autorii inițiativei legislative apreciază că interdicția instituită de art. I trebuie abrogată.

Ordinul Consilierilor Juridici din România consideră că această propunere legislativă trebuie respinsă întrucât argumentele reținute de inițiatori în expunerea de motive sunt complet nejustificate.

Astfel, este absurd să se susțină că nu mai este nevoie de asemenea interdicții în cheltuirea banului public pentru că ar fi depășite circumstanțele economico-financiare ale anului 2012 care au impus reducerea cheltuielile din bugetul de stat, în contextul în care ne aflăm în plină pandemie Covid -19, cu  efecte dezastruoase din punct de vedere economic, cel puțin la fel de grave precum cele produse de criza economică din 2008-2013.

Deși inițiatorii susțin că abrogarea art. I din OUG nr. 26/2012 este menită a reduce cheltuielile din bugetul de stat pentru aceasta activitate, este evident că, în realitate, prin externalizarea serviciilor juridice, cresc necontrolat costurile pentru instituțiile publice, deoarece, pe lângă salariile consilierilor juridici din instituțiile publice, mai trebuie plătite și onorariile caselor de avocatură, în cele mai multe cazuri în cuantumuri cu mult peste sumele alocate pentru salarizarea consilierilor juridici.

Practic, prin aceste proiect de lege se deschide cale contractării unor servicii juridice externe fără niciun fel de control, după bunul plac al conducătorilor instituțiilor publice.

Pe de altă parte, este clar că inițiatorii doresc să elimine temeiul legal în baza căruia Curtea de Conturi a constatat în mai multe rânduri, în cadrul controalelor efectuate, că banul public a fost cheltuit nejustificat, cu încălcarea prevederilor OUG nr. 26/2012, prin achiziționarea de servicii juridice externe, în condițiile în care instituțiile publice în cauză beneficiau de structuri juridice interne suficient specializate.

Apreciem, de asemenea, că și celelalte argumente din expunerea de motive sunt nefondate și rupte de realitate. La nivelul mai multor autorități și instituțiilor publice din România există, într-adevăr, deficit de personal specializat în domeniul juridic. Dar soluția rezolvării acestei situații nu este aceea a externalizării serviciilor juridice în orice circumstanță, prin cheltuirea unor sume exorbitante din fondurile publice, ci creșterea numărului consilierilor juridici care formează structurile/departamentele juridice din cadrul instituțiilor și autorităților publice, precum și salarizare corespunzătoare a acestora, în concordanța cu importanța și complexitatea activității pe care o desfășoară.

Dacă inițiatorii proiectului de lege ar fi binevoit să realizeze o analiză și un studiu de impact, ar fi putut constata că extinderea și întărirea departamentelor/structurilor juridice din cadrul instituțiilor publice, prin creșterea numărului de consilieri juridici și diversificarea gradului de specializare a acestora, reprezintă modalități mult mai economice și mai eficiente, atât pentru desfășurarea activității juridice, cât și pentru gestionarea banului public.

Consilierul juridic are ca misiune asigurarea apărării drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale instituţiilor publice şi ale celorlalte persoane juridice de drept public sau privat, fiind, astfel, un participant activ la asigurarea legalităţii şi înfăptuirea justiţiei. În acest moment, profesia de consilier juridic este reglementată de o lege lacunară și depășită, adoptată înainte de  aderarea României la Uniunea Europeană, o reglementare care nu este adaptată actualelor condiții economice și sociale. În ciuda numeroaselor solicitări și demersuri pe care le-am realizat în ultimii 15 de ani pentru a moderniza această lege și o alinia la cerințele pieței muncii, ne-am lovit de refuzul decidenților ca de un zid. De aceea, credem că printre prioritățile parlamentarilor români ar trebui să se regăsească, de exemplu, modificarea Legii nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic și nu proiecte menite să contribuie la risipirea banului public.

Menționăm că propunerea legislativă cu privire la care înțelegem să ne exprimăm protestul are în vedere abrogarea articolului I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative” și este înregistrată la Senat sub nr. B 530/2020, avându-i ca  inițiatori pe: Cazanciuc Robert-Marius – senator PSD; Fenechiu Cătălin-Daniel – senator PNL; Pauliuc Nicoleta – senator PNL; Preda Radu-Cosmin – senator PSD.

Președinte O.C.J.R.
Consilier juridic

Valentin TRUȚAN

Persoană de contact: consilier juridic Valentin Truțan, președintele O.C.J.R. * tel. 0744.512.974 * valitrutan_legis@yahoo.com

Comunicatul de presa a fost publicat si de Monitorul justitiei.

sursa: https://monitoruljustitiei.ro/legislatie/civil/consilierii-juridici-critica-un-proiect-care-pare-croit-impotriva-profesiei-19557916

Ziua Justitiei 2017

Discursul preşedintelui O.C.J.R, cons.jur. Truţan Nicolae Valentin, cu ocazia reprezentării O.C.J.R la evenimentul ” Ziua Justitiei 2017″, organizat de către Uniunea Juriştilor din România, la Bucureşti, în data de 07.07.2017