Anunțuri Utile

Anunt IMPORTANT

www.ocjr.ro este singurul site oficial al Federaţiei ORDINUL CONSILIERILOR JURIDICI DIN ROMÂNIA – O.C.J.R (cu denumirea iniţială, în perioada 2004-2010, Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România- U.C.C.J.R).
Precizăm că site-ul www.ccj.ro nu aparţine O.C.J.R. conţine informaţii caduce atât cu privire la denumirea şi activitatea O.C.J.R, cât şi cu privire la Tabloul national al consilierilor juridici.
Pentru detalii şi informaţii legate de organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic la nivelul judeţelor, vă rugăm accesaţi datele de contact ale Colegiilor membre.

Consilierii juridici critică angajarea avocaților de către instituții.

Miercuri, 23 septembrie 2020, Uniunea Națională a Barourilor din România a dat publicității următoarele, potrivit unui comunicat:

„Uniunea Națională a Barourilor din România a luat act de comunicatul Ordinului Consilierilor Juridici din România față de propunerea legislativă pentru abrogarea art. 1 din OUG 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative. Dispoziția prevede că autoritățile și instituțiile publice pot achiziționa servicii juridice numai în situații temeinic justificate, atunci când acestea nu pot fi asigurate de către juriștii angajați.

Considerăm că demersul legislativ reprezintă o modificare reparatorie necesară față de reglementarea din OUG 26/2012, vădit neconstituțională, prin care este îngrădit dreptul la avocat, garantat în art. 24 din Constituție.

Dispoziția din art. 1 a OUG 26/2020 încalcă dreptul fundamental al oricărei persoane fizice sau juridice de a fi apărată prin avocat. Inițiativa legislativă trebuie înțeleasă și acceptată ca o normalizare a situației de fapt și de drept prin aplicarea dispozițiilor constituționale.

În practică s-a dovedit că, de cele mai multe ori, complexitatea cauzelor juridice în care sunt implicate autoritățile și instituțiile publice impune echipe specializate de avocați și de juriști, cu multiple competențe. De aceea, considerăm că proiectul presupune colaborarea avocaților cu consilierii juridici și nicidecum un atac asupra acestora.”

***

Potrivit unui comunicat al Ordinului Consilierilor Juridici din România, semnat de către președintele Nicolae Valentin Tuțan, comunicat dat publicității de luju.ro, inițiativa legislativă a senatorilor Robert Cazanciuc și Daniel Fenechiu, în principal, privind posibilitatea angajării avocaților de către instituțiile publice este îndreptată împotriva profesiei de consilier juridic și a bunei gestionări a banului public.

Iată textul integral al comunicatului:

„ORDINULUI CONSILIERILOR JURIDICI DIN ROMANIA, organizatie reprezentativa a celui mai mare corp profesional din domeniul dreptului, isi exprima nemultumirea si indignarea fata de un proiect de lege care pare croit impotriva profesiei de consilier juridic si a bunei gestionari a fondurilor publice.

Potrivit art. I din OUG nr. 26/2012, autoritatile si institutiile publice ale administratiei publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si regiile autonome care au in structura organizatorica personal propriu de specialitate juridica nu pot achizitiona servicii juridice de consultanta, de asistenta si/sau de reprezentare. Masura a fost necesara in momentul adoptarii, avand in vedere, printre altele, neregularitatile constatate de Curtea de Conturi cu privire la anumite zone de utilizare a fondurilor publice. Totusi, prin exceptie, ordonanta de urgenta la care ne referim asigura autoritatilor si institutiilor publice posibilitatea de a achizitiona servicii juridice de consultanta, de asistenta si/sau de reprezentare in situatii temeinic justificat, atunci cand acestea nu se pot asigura de catre personalul de specialitate juridica angajat.

Cu toate acestea, autorii initiativei legislative apreciaza ca interdictia instituita de art. I trebuie abrogata prin propunerea legislativa inregistrata la Senat sub nr. B 530/2020.

Ordinul Consilierilor Juridici din Romania considera ca aceasta propunere legislativa trebuie respinsa intrucat argumentele retinute de initiatori in expunerea de motive sunt complet nejustificate.

Astfel, este absurd sa se sustina ca nu mai este nevoie de asemenea interdictii in cheltuirea banului public pentru ca ar fi depasite circumstantele economico-financiare ale anului 2012 care au impus reducerea cheltuielile din bugetul de stat, in contextul in care ne aflam in plina pandemie Covid -19, cu efecte dezastruoase din punct de vedere economic, cel putin la fel de grave precum cele produse de criza economica din 2008-2013.

Desi initiatorii sustin ca abrogarea art. I din OUG nr. 26/2012 este menita a reduce cheltuielile din bugetul de stat pentru aceasta activitate, este evident ca, in realitate, prin externalizarea serviciilor juridice, cresc necontrolat costurile pentru institutiile publice, deoarece, pe langa salariile consilierilor juridici din institutiile publice, mai trebuie platite si onorariile caselor de avocatura, in cele mai multe cazuri in cuantumuri cu mult peste sumele alocate pentru salarizarea consilierilor juridici.

Practic, prin aceste proiect de lege se deschide cale contractarii unor servicii juridice externe fara niciun fel de control, dupa bunul plac al conducatorilor institutiilor publice.

Pe de alta parte, este clar ca initiatorii doresc sa elimine temeiul legal in baza caruia Curtea de Conturi a constatat in mai multe randuri, in cadrul controalelor efectuate, ca banul public a fost cheltuit nejustificat, cu incalcarea prevederilor OUG nr. 26/2012, prin achizitionarea de servicii juridice externe, in conditiile in care institutiile publice in cauza beneficiau de structuri juridice interne suficient specializate.

Apreciem, de asemenea, ca si celelalte argumente din expunerea de motive sunt nefondate si rupte de realitate. La nivelul mai multor autoritati si institutiilor publice din Romania exista, intr-adevar, deficit de personal specializat in domeniul juridic. Dar solutia rezolvarii acestei situatii nu este aceea a externalizarii serviciilor juridice in orice circumstanta, prin cheltuirea unor sume exorbitante din fondurile publice, ci cresterea numarului consilierilor juridici care formeaza structurile/departamentele juridice din cadrul institutiilor si autoritatilor publice, precum si salarizare corespunzatoare a acestora, in concordanta cu importanta si complexitatea activitatii pe care o desfasoara.

Daca initiatorii proiectului de lege ar fi binevoit sa realizeze o analiza si un studiu de impact, ar fi putut constata ca extinderea si intarirea departamentelor/structurilor juridice din cadrul institutiilor publice, prin cresterea numarului de consilieri juridici si diversificarea gradului de specializare a acestora, reprezinta modalitati mult mai economice si mai eficiente, atat pentru desfasurarea activitatii juridice, cat si pentru gestionarea banului public.

Consilierul juridic are ca misiune asigurarea apararii drepturilor si intereselor legitime ale statului, ale institutiilor publice si ale celorlalte persoane juridice de drept public sau privat, fiind, astfel, un participant activ la asigurarea legalitatii si infaptuirea justitiei. In acest moment, profesia de consilier juridic este reglementata de o lege lacunara si depasita, adoptata inainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, o reglementare care nu este adaptata actualelor conditii economice si sociale. In ciuda numeroaselor solicitari si demersuri pe care le-am realizat in ultimii 15 de ani pentru a moderniza aceasta lege si o alinia la cerintele pietei muncii, ne-am lovit de refuzul decidentilor ca de un zid. De aceea, consideram ca printre prioritatile parlamentarilor romani ar trebui sa se regaseasca, de exemplu, modificarea Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic si nu proiecte menite sa contribuie la risipirea banului public.

Mentionam ca propunerea legislativa cu privire la care intelegem sa ne exprimam protestul are in vedere abrogarea articolului I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2012 privind unele masuri de reducere a cheltuielilor publice si intarirea disciplinei financiare si de modificare si completare a unor acte normative” si este inregistrata la Senat sub nr. B 530/2020, avandu-i ca initiatori pe: Cazanciuc Robert-Marius – senator PSD; Fenechiu Catalin-Daniel – senator PNL; Pauliuc Nicoleta – senator PNL; Preda Radu-Cosmin – senator PSD.”

Sursa: https://www.juridice.ro/

PROTESTUL CONSILIERILOR JURIDICI

Senatorii Robert Cazanciuc si Daniel Fenechiu, blamati pentru legea care leaga avocatii de banul public. Ordinul Consilierilor Juridici din Romania condamna proiectul: „Pare croit impotriva profesiei de consilier juridic si a bunei gestionari a fondurilor publice. Este absurd sa se sustina ca nu mai este nevoie de asemenea interdictii in cheltuirea banului public pentru ca ar fi depasite circumstantele economico-financiare ale anului 2012”

Profesia de consilier juridic continua sa fie una dintre cele mai izolate profesii ale Dreptului din Romania. Ordinul Consilierilor Juridici din Romania condus de Valentin Trutan condamna initiativa legislativa a doi parlamentari cunoscuti si reclama ca demersul acestora are ca efect majorarea necontrolata a costurilor pentru institutiile publice prin plata nu doar a salariilor consilierilor juridici din aceste institutii, ci si prin plata onorariilor caselor de avocatura.

 

Concret, intr-un comunicat de presa remis Lumea Justitiei, presedintele Ordinului Consilierilor Juridici din Romania Valentin Trutan critica proiectul de lege initiat de senatorii Robert Cazanciuc (PSD) si Daniel Fenechiu (PNL) care vizeaza modificarea art. 1 din OUG nr. 26/2012 privind unele masuri de reducere a cheltuielilor publice si intarirea disciplinei financiare si de modificare si completare a unor acte normative, in sensul abrogarii primului articol.

Vorbim despre articolul din Ordonanta de urgenta care permite autoritatilor si institutiilor publice sa achizitioneze servicii juridice de consultanta, de asistenta si/sau de reprezentare in situatii temeinic justificat, atunci cand acestea nu se pot asigura de catre personalul de specialitate juridica angajat.

Presedintele Valentin Trutan: „Se deschide cale contractarii unor servicii juridice externe fara niciun fel de control, dupa bunul plac al conducatorilor institutiilor publice”

Or, arata Valentin Trutan in comunicatul transmis, „autorii initiativei legislative apreciaza ca interdictia instituita de art. I trebuie abrogata prin propunerea legislativa inregistrata la Senat sub nr. B 530/2020” motivand canu mai este nevoie de asemenea interdictii in cheltuirea banului public pentru ca ar fi depasite circumstantele economico-financiare ale anului 2012 care au impus reducerea cheltuielile din bugetul de stat”. Aceasta desi, precizeaza presedintele Ordinului Consilierilor Juridici, „ne aflam in plina pandemie Covid -19, cu efecte dezastruoase din punct de vedere economic, cel putin la fel de grave precum cele produse de criza economica din 2008-2013”.

In opinia presedintelui Ordinului Consilierilor Juridici, este evident ca, in realitate, prin externalizarea serviciilor juridice, cresc necontrolat costurile pentru institutiile publice, deoarece, pe langa salariile consilierilor juridici din institutiile publice, mai trebuie platite si onorariile caselor de avocatura, in cele mai multe cazuri in cuantumuri cu mult peste sumele alocate pentru salarizarea consilierilor juridici”.

Redam in continuare comunicatul Ordinului Consilierilor Juridici din Romania:

PROIECT DE LEGE INDREPTAT IMPOTRIVA PROFESIEI DE CONSILIER JURIDIC SI A BUNEI GESTIONARI A BANULUI PUBLIC

ORDINULUI CONSILIERILOR JURIDICI DIN ROMANIA, organizatie reprezentativa a celui mai mare corp profesional din domeniul dreptului, isi exprima nemultumirea si indignarea fata de un proiect de lege care pare croit impotriva profesiei de consilier juridic si a bunei gestionari a fondurilor publice.

Potrivit art. I din OUG nr. 26/2012, autoritatile si institutiile publice ale administratiei publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si regiile autonome care au in structura organizatorica personal propriu de specialitate juridica nu pot achizitiona servicii juridice de consultanta, de asistenta si/sau de reprezentare. Masura a fost necesara in momentul adoptarii, avand in vedere, printre altele, neregularitatile constatate de Curtea de Conturi cu privire la anumite zone de utilizare a fondurilor publice. Totusi, prin exceptie, ordonanta de urgenta la care ne referim asigura autoritatilor si institutiilor publice posibilitatea de a achizitiona servicii juridice de consultanta, de asistenta si/sau de reprezentare in situatii temeinic justificat, atunci cand acestea nu se pot asigura de catre personalul de specialitate juridica angajat.

Cu toate acestea, autorii initiativei legislative apreciaza ca interdictia instituita de art. I trebuie abrogata prin propunerea legislativa inregistrata la Senat sub nr. B 530/2020

Ordinul Consilierilor Juridici din Romania considera ca aceasta propunere legislativa trebuie respinsa intrucat argumentele retinute de initiatori in expunerea de motive sunt complet nejustificate.

Astfel, este absurd sa se sustina ca nu mai este nevoie de asemenea interdictii in cheltuirea banului public pentru ca ar fi depasite circumstantele economico-financiare ale anului 2012 care au impus reducerea cheltuielile din bugetul de stat, in contextul in care ne aflam in plina pandemie Covid -19, cu efecte dezastruoase din punct de vedere economic, cel putin la fel de grave precum cele produse de criza economica din 2008-2013.

Desi initiatorii sustin ca abrogarea art. I din OUG nr. 26/2012 este menita a reduce cheltuielile din bugetul de stat pentru aceasta activitate, este evident ca, in realitate, prin externalizarea serviciilor juridice, cresc necontrolat costurile pentru institutiile publice, deoarece, pe langa salariile consilierilor juridici din institutiile publice, mai trebuie platite si onorariile caselor de avocatura, in cele mai multe cazuri in cuantumuri cu mult peste sumele alocate pentru salarizarea consilierilor juridici.

Practic, prin aceste proiect de lege se deschide cale contractarii unor servicii juridice externe fara niciun fel de control, dupa bunul plac al conducatorilor institutiilor publice.

Pe de alta parte, este clar ca initiatorii doresc sa elimine temeiul legal in baza caruia Curtea de Conturi a constatat in mai multe randuri, in cadrul controalelor efectuate, ca banul public a fost cheltuit nejustificat, cu incalcarea prevederilor OUG nr. 26/2012, prin achizitionarea de servicii juridice externe, in conditiile in care institutiile publice in cauza beneficiau de structuri juridice interne suficient specializate.

Apreciem, de asemenea, ca si celelalte argumente din expunerea de motive sunt nefondate si rupte de realitate. La nivelul mai multor autoritati si institutiilor publice din Romania exista, intr-adevar, deficit de personal specializat in domeniul juridic. Dar solutia rezolvarii acestei situatii nu este aceea a externalizarii serviciilor juridice in orice circumstanta, prin cheltuirea unor sume exorbitante din fondurile publice, ci cresterea numarului consilierilor juridici care formeaza structurile/departamentele juridice din cadrul institutiilor si autoritatilor publice, precum si salarizare corespunzatoare a acestora, in concordanta cu importanta si complexitatea activitatii pe care o desfasoara.

Daca initiatorii proiectului de lege ar fi binevoit sa realizeze o analiza si un studiu de impact, ar fi putut constata ca extinderea si intarirea departamentelor/structurilor juridice din cadrul institutiilor publice, prin cresterea numarului de consilieri juridici si diversificarea gradului de specializare a acestora, reprezinta modalitati mult mai economice si mai eficiente, atat pentru desfasurarea activitatii juridice, cat si pentru gestionarea banului public.

Consilierul juridic are ca misiune asigurarea apararii drepturilor si intereselor legitime ale statului, ale institutiilor publice si ale celorlalte persoane juridice de drept public sau privat, fiind, astfel, un participant activ la asigurarea legalitatii si infaptuirea justitiei. In acest moment, profesia de consilier juridic este reglementata de o lege lacunara si depasita, adoptata inainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, o reglementare care nu este adaptata actualelor conditii economice si sociale. In ciuda numeroaselor solicitari si demersuri pe care le-am realizat in ultimii 15 de ani pentru a moderniza aceasta lege si o alinia la cerintele pietei muncii, ne-am lovit de refuzul decidentilor ca de un zid. De aceea, consideram ca printre prioritatile parlamentarilor romani ar trebui sa se regaseasca, de exemplu, modificarea Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic si nu proiecte menite sa contribuie la risipirea banului public.

Mentionam ca propunerea legislativa cu privire la care intelegem sa ne exprimam protestul are in vedere abrogarea articolului I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2012 privind unele masuri de reducere a cheltuielilor publice si intarirea disciplinei financiare si de modificare si completare a unor acte normative” si este inregistrata la Senat sub nr. B 530/2020, avandu-i ca initiatori pe: Cazanciuc Robert-Marius – senator PSD; Fenechiu Catalin-Daniel – senator PNL; Pauliuc Nicoleta – senator PNL; Preda Radu-Cosmin – senator PSD.

Presedinte Ordinul Consilierilor Juridici din Romania

Consilier juridic

Valentin TRUTAN”

Sursa: https://www.luju.ro

COMUNICAT DE PRESĂ – PROIECT DE LEGE ÎNDREPTAT ÎMPOTRIVA PROFESIEI DE CONSILIER JURIDIC ȘI A BUNEI GESTIONĂRI A BANULUI PUBLIC

ORDINUL CONSILIERILOR JURIDICI DIN ROMÂNIA, organizație reprezentativă a celui mai mare corp profesional din domeniul dreptului, își exprimă nemulțumirea și indignarea față de un proiect de lege care pare croit împotriva profesiei de consilier juridic și a bunei gestionări a fondurilor publice.

Potrivit art. I din OUG nr. 26/2012, autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi regiile autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziţiona servicii juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare. Măsura a fost necesară în momentul adoptării, având în vedere, printre altele, neregularităţile constatate de Curtea de Conturi cu privire la anumite zone de utilizare a fondurilor publice. Totuși, prin excepție, ordonanța de urgență la cere ne referim asigură autorităților și instituțiilor publice posibilitatea de a achiziţiona servicii juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare în situaţii temeinic justificat, atunci când acestea nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat.

Cu toate acestea, autorii inițiativei legislative apreciază că interdicția instituită de art. I trebuie abrogată.

Ordinul Consilierilor Juridici din România consideră că această propunere legislativă trebuie respinsă întrucât argumentele reținute de inițiatori în expunerea de motive sunt complet nejustificate.

Astfel, este absurd să se susțină că nu mai este nevoie de asemenea interdicții în cheltuirea banului public pentru că ar fi depășite circumstanțele economico-financiare ale anului 2012 care au impus reducerea cheltuielile din bugetul de stat, în contextul în care ne aflăm în plină pandemie Covid -19, cu  efecte dezastruoase din punct de vedere economic, cel puțin la fel de grave precum cele produse de criza economică din 2008-2013.

Deși inițiatorii susțin că abrogarea art. I din OUG nr. 26/2012 este menită a reduce cheltuielile din bugetul de stat pentru aceasta activitate, este evident că, în realitate, prin externalizarea serviciilor juridice, cresc necontrolat costurile pentru instituțiile publice, deoarece, pe lângă salariile consilierilor juridici din instituțiile publice, mai trebuie plătite și onorariile caselor de avocatură, în cele mai multe cazuri în cuantumuri cu mult peste sumele alocate pentru salarizarea consilierilor juridici.

Practic, prin aceste proiect de lege se deschide cale contractării unor servicii juridice externe fără niciun fel de control, după bunul plac al conducătorilor instituțiilor publice.

Pe de altă parte, este clar că inițiatorii doresc să elimine temeiul legal în baza căruia Curtea de Conturi a constatat în mai multe rânduri, în cadrul controalelor efectuate, că banul public a fost cheltuit nejustificat, cu încălcarea prevederilor OUG nr. 26/2012, prin achiziționarea de servicii juridice externe, în condițiile în care instituțiile publice în cauză beneficiau de structuri juridice interne suficient specializate.

Apreciem, de asemenea, că și celelalte argumente din expunerea de motive sunt nefondate și rupte de realitate. La nivelul mai multor autorități și instituțiilor publice din România există, într-adevăr, deficit de personal specializat în domeniul juridic. Dar soluția rezolvării acestei situații nu este aceea a externalizării serviciilor juridice în orice circumstanță, prin cheltuirea unor sume exorbitante din fondurile publice, ci creșterea numărului consilierilor juridici care formează structurile/departamentele juridice din cadrul instituțiilor și autorităților publice, precum și salarizare corespunzătoare a acestora, în concordanța cu importanța și complexitatea activității pe care o desfășoară.

Dacă inițiatorii proiectului de lege ar fi binevoit să realizeze o analiză și un studiu de impact, ar fi putut constata că extinderea și întărirea departamentelor/structurilor juridice din cadrul instituțiilor publice, prin creșterea numărului de consilieri juridici și diversificarea gradului de specializare a acestora, reprezintă modalități mult mai economice și mai eficiente, atât pentru desfășurarea activității juridice, cât și pentru gestionarea banului public.

Consilierul juridic are ca misiune asigurarea apărării drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale instituţiilor publice şi ale celorlalte persoane juridice de drept public sau privat, fiind, astfel, un participant activ la asigurarea legalităţii şi înfăptuirea justiţiei. În acest moment, profesia de consilier juridic este reglementată de o lege lacunară și depășită, adoptată înainte de  aderarea României la Uniunea Europeană, o reglementare care nu este adaptată actualelor condiții economice și sociale. În ciuda numeroaselor solicitări și demersuri pe care le-am realizat în ultimii 15 de ani pentru a moderniza această lege și o alinia la cerințele pieței muncii, ne-am lovit de refuzul decidenților ca de un zid. De aceea, credem că printre prioritățile parlamentarilor români ar trebui să se regăsească, de exemplu, modificarea Legii nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic și nu proiecte menite să contribuie la risipirea banului public.

Menționăm că propunerea legislativă cu privire la care înțelegem să ne exprimăm protestul are în vedere abrogarea articolului I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative” și este înregistrată la Senat sub nr. B 530/2020, avându-i ca  inițiatori pe: Cazanciuc Robert-Marius – senator PSD; Fenechiu Cătălin-Daniel – senator PNL; Pauliuc Nicoleta – senator PNL; Preda Radu-Cosmin – senator PSD.

Președinte O.C.J.R.
Consilier juridic

Valentin TRUȚAN

Persoană de contact: consilier juridic Valentin Truțan, președintele O.C.J.R. * tel. 0744.512.974 * valitrutan_legis@yahoo.com

Comunicatul de presa a fost publicat si de Monitorul justitiei.

sursa: https://monitoruljustitiei.ro/legislatie/civil/consilierii-juridici-critica-un-proiect-care-pare-croit-impotriva-profesiei-19557916

Ziua Justitiei 2017

Discursul preşedintelui O.C.J.R, cons.jur. Truţan Nicolae Valentin, cu ocazia reprezentării O.C.J.R la evenimentul ” Ziua Justitiei 2017″, organizat de către Uniunea Juriştilor din România, la Bucureşti, în data de 07.07.2017